Bătăi
Dacă două semnale sonore, electrice sau de vibraţii, au aproximativ aceeaşi frecvenţă şi sunt adunate liniar, amplitudinea lor rezultantă va fluctua în sus şi în jos, cu o rată egală cu frecvenţa diferenţă dintre ele. Acest fenomen se numeşte „bătaie” şi este foarte frecvent observat în practică. De exemplu, un muzician îşi acordează instrumentul ascultând bătăile dintre două tonuri apropiate.
O formă de undă a unei bătăi seamănă foarte mult cu modularea în amplitudine, dar este de fapt complet diferită. Analiza spectrală a bătăilor produce numai cele două componente de frecvenţă care sunt combinate - nu există frecvenţe noi, cum ar fi benzile laterale. Bătaia este uşor de confundat cu modularea în amplitudine, dar analiza spectrală va arăta diferenţa. În general, bătăile sunt inofensive şi nu implică defecte ale utilajelor. De exemplu, sunetele a două maşini similare, care funcţionează una lângă cealaltă la turaţii uşor diferite, vor determina adesea bătăi sonore. Acest fenomen se datorează pur şi simplu sunetelor provenite de la cele două maşini, sunete care se combină în aer şi produc fluctuaţii de amplitudine.