Eroarea bias de rezoluţie
Aşa cum am menţionat anterior, spectrul FFT este un spectru discret, constând în estimarea amplitudinii spectrului la frecvenţe specifice. Aceste frecvenţe sunt determinate de parametrii de analiză care sunt stabiliţi în analizor, şi nu au nimic de-a face cu semnalul de analizat. Aşadar, pot apărea vârfuri în spectrul real al semnalului, situate între liniile de analiză FFT, ceea ce înseamnă că, în general, amplitudinile maxime dintr-un spectru FFT vor fi măsurate la un nivelul prea scăzut şi cele minime vor fi măsurate la un nivel prea ridicat. Mai mult decât atât, frecvenţele reale la care se înregistrează amplitudini minime şi maxime nu vor fi cele indicate în spectrul FFT.
Acest fenomen se numeşte eroare bias de rezoluţie, dar mai este cunoscut şi sub denumirea de efect de gard.
Cu alte cuvinte, a privi un spectru FFT este ca şi cum am privi munţii printre ulucile unui gard.