Forme de deflecţie operaţionale
Se ştie că în multe dintre cazurile maşinilor cu turaţie variabilă, există anumite turaţii la care acestea nu funcţionează foarte bine, fie datorită nivelului excesiv de vibraţii sau produsului de slabă calitate. Un bun exemplu elocvent în acest sens se regăseşte în industria celulozei şi hârtiei, la care capacitatea de producţie este diminuată datorită faptului că maşina nu funcţionează în siguranţă la anumite turaţii.
Motivul principal pentru comportamentul eratic al utilajelor complexe la diferite turaţii constă în faptul că efectele rezonanţei mecanice a structurii se amplifică atunci când frecvenţele de rezonanţă se apropie de frecvenţele proprii ale structurii. Un utilaj mare va avea mai multe moduri de vibraţie, fiecare dintre ele la o anumită frecvenţă proprie, şi, de obicei, este foarte dificil de a determina prin inspecţie cum şi care dintre componentele structurii se află în mişcare în condiţii de rezonanţă.
Analiza formelor de deflecţie operaţionale (ODS), reprezintă o tehnică care constă în efectuarea de măsurători în mai multe puncte de măsurare prin ale maşinii în cauză, urmată de calcularea funcţiilor de transfer între poziţia de referinţă şi toate celelalte poziţii în care s-au montat senzori. Aceste funcţii TRF conţin informaţii referitoare la faza şi amplitudinea semnalului colectat pe utilajul aflat în condiţii de funcţionare. În mod normal, funcţionarea maşinii în sine dezvoltă forţe de excitaţie a căror influenţă se regăseşte în măsurătorile de vibraţie, în timp ce la efectuarea de măsurători FRF, nu se folosesc excitaţii externe pentru efectuarea analizei ODS. După efectuarea măsurătorilor, un program de calculator analizează toate datele şi produce o serie de imagini 3-D animate, care arată mişcarea pieselor la frecvenţele selectate. Analiza ODS furnizează proiectantului informaţii valoroase despre modul în care ar trebui să modifice structura, pentru a rezolva problema vibraţiilor, evidenţiind poziţiile şi direcţiile în care se produce mişcarea excesivă.