Monitorizarea barelor rotorice prin analiza de curent a motoarelor electrice
La motoarele cu inducţie, starea barelor rotorice poate fi evaluată prin efectuarea unei analize de frecvenţă de înaltă rezoluţie pe curentul de intrare al motorului. Prezenţa unui defect la una dintre barele rotorice va conduce la o uşoară diminuare a cuplului motor, de fiecare dată când un pol al câmpului magnetic rotitor trece de defectul respectiv. Acest fenomen se întâmplă la dublul frecvenţei de alunecare, pentru ambii poli ai câmpului magnetic rotitor, ceea ce provoacă o reducere instantanee a cuplului motor. Reducererea cuplului motor, conduce, de asemenea, la o reducere a curentului de intrare al motorului, în acelaşi raport – ceea ce reprezintă, de fapt, rezultatul conservării energiei. Această reducere periodică a curentului de intrare al motorului, este de fapt o modulare în amplitudine a semnalului de intrare. Modularea este proporţională cu severitatea defectului de bare rotorice.
O metodă bună de a detecta modularea curentului de intrare al motorului constă în efectuarea analizei de frecvenţă pe curentul de intrare, şi evaluarea benzilor laterale în jurul valorii de 50 Hz o distanţă egală cu dublul frecvenţei de alunecare. Acest lucru poate fi realizat cu o clemă de curent, amplasată pe una dintre fazele liniei de intrare şi conectată la un analizor de spectru, ca în figura de mai jos.

Pentru acest test, motorul trebuie să funcţioneze sub sarcină, în caz contrar alunecarea fiind nesemnificativă, şi deci şi cuplul motor total neimportant. Trebuie măsurată numai o singură fază a motorului trifazat. Analizorul de spectru trebuie să fie capabil să genereze un spectru de înaltă rezoluţie de la 0 Hz la aproximativ 60 Hz, sau un spectru mărit de la 40 Hz la 60 Hz. Pentru separarea benzilor laterale de la 2x alunecarea de alte benzi cauzate de variaţii de sarcină, se impune o rezoluţie a frecvenţei de 1600 linii.
Sunt de dorit o rezoluţie înaltă şi un spectru mărit, deoarece benzile laterale care apar datorită barelor defecte vor fi foarte apropiate de frecvenţa liniei, de 50 Hz. De exemplu, pentru un motor cu o turaţie de lucru de 1760 RPM, frecvenţa de alunecare 1800-1760 = 40 RPM, adică 0,667 Hz. Benzile laterale vor fi spaţiate la dublul aceastei frecvenţe, adică la 1,334 Hz. Dacă benzile laterale sunt cu 55-60 dB (1, 000:1) mai jos decât vârful de la 50 Hz, barele rotorului sunt în bună stare de funcţionare, dar dacă diferenţa de nivel se ridică cu peste 40 dB (100: 1) peste vârful de la 50 Hz, atunci acesta reprezintă un indiciu de defect.
Este posibilă calibrarea unui asemenea sistem pentru raportarea numărului real de bare deschise la nivelul benzilor laterale, dacă se cunoaşte numărul total de bare rotorice.

Spectrul de mai sus aparţine unui motor cu o turaţie de 1760 RPM cu bare rotorice defecte.

